Accueil Contact
Sommaire
Biographie
Expositions personnelles
Collaborations
Critiques
Contact
Images
Dessins de presse
Illustrations livres
Peintures
Gravures et lithos
La vie parisienne
Tandem
Textes
Actualités
Articles
Critiques
Interviews
Choisir | Choose
Français English Româna
Signature Tudor Banus

Détails sur nouvelles 2

„În România exist? c?r?i scandalos de scumpe în raport de ce ascund între coper?i”

[ Categoria Interviuri ]
[ Data: 2011-07-29 ]
[ Localitatea Bucuresti ]
[ Tara România ]
[ Sursa zf.ro ]
 2 - În condi? iile în care prolifereaz? cartea electronic?, e-book-ul, crezi c? grafica de carte mai are vreo? ans? de supravie? uire? Crezi c? meseria de ilustrator de carte va mai avea vreun rost? - Nu pot s? prev? d viitorul. Trebuie îns? v? zut ce fel de ilustra? ie. Exist? graficieni specializa? i, cei care practic? infografia, ? i care lucreaz?, eficient, direct pe calculator. În numeroase reviste, exist? ilustratori care, cu Photoshop-ul asambleaz? diferite imagini, le decupeaz?, le aranjeaz?. Ei au acum c? utare, pentru c? sunt în rezonan?? cu epoca noastr?, cu tehnosfera. Ei sunt gusta? i. Pe mine, îns?, m? intereseaz? limbajul universal al gravurii, care s-a format de-a lungul secolelor? i care a ajuns s? poat? exprima aproape toate situa? iile reprezentabile. E un limbaj care, pe mine, m? satisface din plin. E un limbaj ve? nic, dar care trece în ochii celor care îl contempl? în ziua de azi drept datat. Cum îns? genera? iile care vin vor comanda ce vor s? vad?, probabil c? acesta va fi uitat, l? sat deoparte. - În? eleg c? demonul Adobe nu te-a ispitit niciodat?? - Nu, niciodat?, pentru c?, pentru mine, hârtia? i un creion? i o gum?, eventual, reprezint? instrumentul complet. E ca orga. Po? i s? faci practic orice cu un creion? i o hârtie. Deci nu, nu am sim? it nevoia unei complica? ii tehnologice care, e drept, d? posibilitatea de a ajunge la imagini mult mai spectaculoase decât cele produse cu b? trânul? i simplul creion. Una peste alta, Photoshop-ul e foarte util când vrei s? m? re? ti contrastul, când vrei s? schimbi ni? te culori, s? pui drept o fotografie strâmb?, ? i apoi s? trimi? i imaginea pe e-mail. - Pe de alt? parte, exist? tableta grafic?. - E-adev? rat, dar n-am încercat-o nici pe asta. Nu trebuie uitat c? tableta nu las? în urm? un original. Astfel, aura unicatului se pierde. Desigur, n-am nimic împotriva "multiplelor", cum e litografia. Eu o practic destul de mult, o execut alb-negru? i apoi o colorez cu acuarel?. Deci, sigur, tableta grafic? e OK, dar nu pentru mine. Poate va fi cândva. - Ce modele ai avut în decursul timpului, la ce mari graficieni ai revenit mereu? - Modelele au fost nenum? rate, ? i am început s? le descop? r aici, în condi? iile unei?? ri comuniste, în anii 55-60, copil fiind. Le vedeam nic? ieri altundeva decât acas?, unde p? rin? ii mei aveau câteva serii de mici albume, dedicate unor pictori sau graficieni. Uneori se întâmpla câte un miracol. A? a a fost când am descoperit în bibliotec? un Dante (mai ales "Infernul" din "Divina Comedie"), ilustrat de Gustave Doré. Nu? tiam, la vremea aceea c? el lucra cu circa o sut? de gravori care îi f? ceau pl? cile, dup? desenele lui. Cineva care putea? i s? imagineze a? a ceva? i s? execute, în acela? i timp, mi se p? rea un zeu. Ca s? nu mai spun c? intra în func? iune? i o a treia meserie, a celui care "tr? gea" gravurile? i care era? i el un mare specialist. Era un întreg lan? de competen? e? i talente, un lan? care pe mine m? l? sa cu gura c? scat?. Dup? asta au urmat Bosch, Breughel, Urs Graf, apoi prerafaeli? ii, Mucha, Art Nouveau, ? i am ajuns chiar la Marcel Chirnoag?, pe care l-am admirat foarte mult. Au existat multe repere. La un moment dat, printr-un prieten, am ajuns la b? trânul Schweitzer Cump? na, la care am p? truns în atelier. M-a încântat cu felul lui de a fi, modest, cu felul lui admirabil de a picta. Pe orice punea mâna, îi ie? ea. - Cu ce arti? ti din genera? ia ta? i-ai descoperit afinit?? i? L-ai cunoscut pe Traian Filip, bun? oar?? - Ca s? zicem a? a, bietul Traian Filip, a c? rui dispari? ie prematur? a? ocat pe toat? lumea. Ne-am cunoscut pe când lucram la New York Times, el se afla tot în NY, ? i ne-am descoperit înrudi? i prin fantezie, prin atrac? ia fa?? de suprarealism. Apoi Tudor Jebeleanu, care este un suflet mare? i pur, care, bineîn? eles conteaz? foarte mult pentru mine. Apoi în Fran? a, Erik Desmazičres, care e îns? celebru doar în lumea mic? a cunosc? torilor. Un om capabil s? lucreze luni de zile pe o singur? plac?.? i c? ruia îi ie? eau de sub mân? capodopere.? i ca el mai sunt? i al? ii. Exista de pild? o galerie la Paris, Michčle Broutta, care expunea o pleiad? de gravori admirabili. - Mai exist? azi public pentru grafic?, pentru gravur?? - Un public restrâns. Pe de alt? parte, îns?, grafica este mai abordabil? ca pre?. În general pictura îi convinge, dar buzunarul îi împinge c? tre gravur?. Exist? o serie întreag? de plasticieni talenta? i la Paris, pe care i-am? i expus. Asta pentru c? m? ocup cu a? a ceva la Nogent sur Marne, unde locuiesc. Organizez atât conferin? e asupra artei, cât? i expunerea pe simeze a unor arti? ti. În decurs de zece ani au fost expu? i o sumedenie de pictori de mare valoare din Paris. Din p? cate, despre ace? tia nu se aude cât se aude despre al? ii, intra? i în diverse re? ele ale artei contemporane, a? a-zis conceptuale? i care beneficiaz? de un r? sunet mediatic infinit mai mare? i dispropor? ionat în raport de valoarea lor. Ei sunt impu? i pe pia? a financiar? a artei, dar r? mân arti? ti f? r? art?. - Iat? bun? oar? isteria cu chinezii... Au ajuns la ni? te pre? uri colosale, iar aten? ia galeri? tilor? i caselor de licita? ii occidentale este focalizat? excesiv asupra lor.... - Bine, da, chinezii sunt ultimul vagon al trenului. Este o metastaz? a aceleia? i boli, s? nu ne mir? m prea tare c? azi sunt chinezi? i c? mâine vor fi brazilieni sau indieni sau cine? tie ce alt mare neam care se va impune pe pia? a financiar? a artei. Aude de Kerros a scris o carte foarte interesant? pe acest? tem?. Se cheam? "L'art caché: Les dissidents de l'art contemporain", în care vorbe? te exact despre arta impus? de marile institu? ii financiare? i culturale. În acela? i timp, îns?, exist? o art? ascuns?, cu mic? vizibilitate oficial?, o art? disident?, care se va impune, probabil, în timp, ca o latur? cu adev? rat puternic?, original? a artei contemporane. Tot a? a, exist? un Jean-Philippe Domecq, care vorbe? te despre arti? tii f? r? art?, despre "mizeria artei".? i mul? i al? ii care spun ni? te adev? ruri majore, dar care nu sunt auzi? i. Ni? te adev? ruri evidente pentru cine vrea s? vad?, dar inexistente pentru cei care sunt ei în? i? i prin? i în agrenajul acestei mistific? ri. E vorba despre o impostur? generalizat?, bine bugetat?, care beneficiaz? de o re? ea solid?, ramificat? atât în institu? iile de stat, cât? i în cele private. S? revin la acei pictori parizieni excelen? i despre care vorbeam? i pe care-i promovez. Ei tr? iesc, lucreaz? ? i sunt aprecia? i de un cerc restrâns de connaisseurs, care-i urm? resc? i care-i cump? r?. Nu pentru c? au auzit c? sunt buni, nu pentru c? li s-a spus c? sunt valoro? i, ci pentru c? inima, gustul, educa? ia îi împing c? tre asta. - Cu cât se pl? te? te o copert? la un s? pt? mânal important, "L'Express", s? zicem. - Pre? urile variaz?, bineîn? eles, de la o reputa? ie artistic? la alta. Din p? cate, azi, pentru coper? i se folose? te aproape exclusiv fotografia. Ilustra? ia tradi? ional? aproape a disp? rut, pentru c? este o crea? ie artizanal?, manual?, asupra c? reia se coboar? tot dispre? ul deciden? ilor din pres?, care consider? c? e ceva prea primitiv s? faci apel la "mân? ", de ca? i cum mâna n-ar fi cel mai nobil, mai perfec? ionat instrument din câte exist?. Pe vremea când f? ceam a? a ceva, dac? îmi aduc bine aminte, echivalentul în banii de azi ar fi fost cam 800 de euro pentru o copert?. - Pl? teau mai bine revistele de peste Ocean? - Da, cu siguran??. În mod ciudat, îns?, nu cele vestite. New York Times, de pild?, oferea mai mult prestigiu decât bani. Ofereau, în schimb, pre? uri excelente revistele corporatiste, cele ale unor universit?? i... - Cum? i se pare c? arat? azi cartea româneasc?? - Nu? tiu, privind standurile de la Gaudeamus sau de la Bookfest, mi se pare c? produc? ia româneasc?, sub aspect grafic, e vie, e atractiv?. De? i e sensibil un decalaj fa?? de pia? a european?, avem totu? i coper? i bune, cu ilustra? ie frumoas?, dar? i coper? i vulgare. Dar mai ales exist? c? r? i cu pre? uri vulgare. Vulgar de mari în raport de ce ascund între coper? i. Scandalos de scumpe. Pe mine, în momentul de fa??, nu m? mai atrag c? r? ile somptuoase. Acas? am o bibliotec? cu mii de albume, iar acum, când cump? r o carte, îmi doresc un format decent, o copert? ? i ni? te straie grafice simple. Hai s? -? i dau un exemplu arhicunoscut: coperta simpl?, alb?, de la Galimmard. De cum o vezi, î? i inspir? simpatie? i încredere. Am nostalgia c? r? ilor cu copert? alb? sau crem, pe care s? fie imprimat? o ilustra? ie negru pe alb. Nu? tiu de ce azi e devalorizat? aceast? simplitate a negrului pe alb, în care se pot înscrie toate sensurile posibile. Sper c? am ajuns într-o faz? în care pot face ceea ce a? fi vrut s? fac înainte. Am trecut prin ilustra? ia de pres? ? i ilustra? ia de carte, ca ni? te necesit?? i vitale. Acum pot s? fac pictur? (pentru care n-am prea avut timp), dar? i grafic? ? i desen. Cu desenul începe tot, desenul este mama tuturor celorlalte. În momentul de fa?? tr? iesc doar din expozi? ii, din ce expun? i vând direct de pe simeze, a? a c? îmi pot permite s? fac ce vreau în materie de plastic?. Nu trebuie în? eles din asta c? grafica de carte a fost pentru mine doar o necesitate alimentar?. Mi-a pl? cut enorm s? fac asta.? in minte c? fiecare comand? era o provocare. Când primeam textul spre ilustrare, urma puseul de adrenalin?: aveam un timp limitat de execu? ie, a? a încât trebuia s? -mi concentrez toate resursele mentale? i fizice ca s? ispr? vesc la timp? i s? fac tot ce era mai bun.

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

Numar afisari: 610



Alte titluri din aceeasi categorie

13-11-2014: „Sîntem fra?i întru baroc ?i zodie“
De cînd îl cunoa?te?i pe ?erban Foar??? Am impresia c?-l cunosc pe ?erban Foar?? dintotdeauna. Mai bine zis, l-am tot „a?teptat“, sperînd s?-mi ias?-n cale! La fel cum i-am „întîlnit“ în via??, mai devreme sau mai tîrziu, pe Callot, Hogarth sau Gran ... [ continuare ]
[ Autor Ovidiu ?imonca ]
Din categoria Interviuri

29-07-2011: „În România exist? c?r?i scandalos de scumpe în raport de ce ascund între coper?i”
- În condi?iile în care prolifereaz? cartea electronic?, e-book-ul, crezi c? grafica de carte mai are vreo ?ans? de supravie?uire? Crezi c? meseria de ilustrator de carte va mai avea vreun rost? - Nu pot s? prev?d viitorul. Trebuie îns? v?zut ce fel ... [ continuare ]
Din categoria Interviuri